PREGĂTIREA LITERARĂ A ELEVILOR
Tema şi ideea operei.
Formarea deprinderilor de a determina tema şi ideea operei (cu ajutorul învăţătorului).
Subiectul şi compoziţia (fără utilizarea termenilor). Peisajul, portretul, dialogurile – elemente ale compoziţiei operei.
Începutul, partea principală, încheierea operei – elemente ale subiectului operei.
Eroul (personajul) operei.
Identificarea personajelor principale şi secundare, pozitive şi negative ale operei (cu ajutorul învăţătorului).
Autorul operei. Relaţiile autor-opere- cărţi; autor- teme.
Atitudinea autorului faţă de evenimentele şi personajele reprezentate.
Limbajul operei . Folosirea exprimărilor corecte, interesante, plastice pentru caracterizarea personajelor şi descrierea naturii.
Dezvoltarea deprinderilor de a identifica în texte epitete, comparaţii, metafore (fără utilizarea termenilor) şi a determina rolul lor în operă.
Specii literare. Dezvoltarea priceperilor de a determina, individual, caracteristici ale speciilor literare studiate.
|
Elevul:
* identifică,determină, individual, tema operei, iar ideea principală – cu ajutorul învăţătorului;
* află în texte descrierea naturii şi a exteriorilui personajelor şi a altor eroi; explică rolul lor în operă; numeşte participanţii la dialog; identifică, într-o operă epică, începutul, partea principală şi încheierea;
* determină de sine stătător, personajele principale şi secundare, explică cine din ele este personaj pozitiv sau negativ;
* explică faptul că unul şi acelaşi scriitor poate fi autorul unui şir de opere, unui şir de cărţi care au o temă oarecare; aduce axemple;
* prezintă noţiuni elementare despre poziţia autorului; atitudinea autorului faţă de personajele şi evenimentele descrise (cu ajutorul învăţătorului);
* povesteşte episoade din viaţa şi activitatea scriitorilor pe care i-a cunoscut în timpul studierii obiectului;
* identifică în texte şi utilizează în comunicare, în timpul caracterizării personajelor, a descrierii narurii, expresii plastice şi explică rolul lor în texte;
* numeşte corect şi deosebeşte, practic, speciile literare cunoscute;
* prezintă, individual, trăsăturile caracteristice ale poveştilor zoomorfe, versurilor, naraţiunilor, iar ale poveştilor fantastice şi pieselor – cu ajutorul învăţătorului.
|
Poveşti populare fantastice. Cercetări asupra structurii acestor opere.Trăsături caracteristice ale poveştilor fantastice: obiecte, fiinţe, locuri tainice, neobişnuite, fermecătoare; puteri supranaturale, transformări miraculoase ş. a.
Eroii poveştilor fantastice, faptele, comportamentul lor. Binele şi răul în poveşti (cu ajutorul învăţătorului).
Proverbe şi zicători – creaţii populare orale ce conţin o învăţătură, constată fapte din viaţă. Tematica proverbelor.
Formarea deprinderilor de a selecta dintr-un şir de proverbe doar pe cele ce corespund unei teme. Identificarea proverbelor şi zicătorilor în texte, în comunicarea oamenilor.
Poezia. Aprofundarea cunoştinţelor şi priceperilor de a determina trăsăturile caracteristice ale poeziilor: rimă, ritm, structură, imagini.
Tematica versurilor pentru copii. Limbajul versurilor (cercetări).
Acrostihul – formă versificată, în care literele iniţiale ale rîndurilor (versurilor), citite de sus în jos, formează cuvinte sau înbinări de cuvinte.
Naraţiunea. Aprofundarea cunoştinţelor şi priceperilor despre trăsăturile caracteristice ale naraţiunilor, felurile personajelor, tematica naraţiunilor despre copii.
Fabula-scurtă operă în care prin intermediul umorului şi a alegorici, sînt prezentate caractere, vicii omeneşti.
Povestirea – operă în proză în care au loc mai multe acţiuni; deosebirea ei de poveste şi naraţiune. Eroii povestirii.
Piesa-operă dramatică, scrisă pentru a fi prezentată. Personajele. Dialogurile şi monologurile în piesă. Cuvintele autorului.
Tablourile piesei.
Noţiuni despre opera ştiinţifico- artistică, în care se îmbină organic concepţiile şi factorii ştiinţifici, elementele reale şi cele istorice.
|
* numeşte: trăsăturile specifice poveştilor fantastice; obiecte, fapte, locuri neobişnuite, puteri supranaturale, trasformări miraculoase;
* identifică, numeşte eroii poveştilor fantastice; explică prin ce se deosebesc personajele pozitive de cele negative; îşi exprimă părerea despre acţiunile eroilor, face concluzia: binele biruie răul;
* recunoaşte proverbele, zicătorile, determină tema lor, selectează dinr-un şir de proverbe doar pe cele ce corespund unei teme anumite;
* individual, numeşte trăsăturile caracteristice versurilor, aduce exemple: poezii ce exprimă diferite sentimente; numeşte temele poeziilor pentru copii studiate;
* alcătuieşte acrostihuri, explică deosebirea lor de alte poezii;
* numeşte trăsăturile esenţiale ale naraţiunii, aduce exemple, explică cine sînt eroii naraţiunilor; numeşte temele naraţiunilor pentru copii, care au fost studiate;
* cunoaşte noţiuni generale despre fabulă ca specie literară;
* numeşte trăsăturile caracteristice fabulelor şi eroii acestora;
* deosebeşte povestirea de naraţiune, povestirea de poveste, numeşte eroii povestirilor studiate;
* cunoaşte noţiunile, trăsăturile specifice pieselor, deosebirile dintre piese şi alte specii literare; identifică dialogurile, monologurile, eroii, cuvintele autorului; participă la înscenarea pieselor pentru copii;
* compară textele artistice cu cele ştiinţifice şi descoperă deosebirile; găseşte în textele ştiinţifico-artistice cuvinte, expresii, propoziţii, care descriu fapte, evenimente.
|
Perfecţionarea priceperilor de a găsi şi a explica relaţiile dintre propoziţii, alineate şi părţile componente ale textului; evidenţierea consecutivităţii acţiunilor în operă; determinarea structurii textului: introducere, cuprins, încheiere.
Alcătuirea planurilor simple a conţinutului unor povestiri, a unor texte ştiinţifico- populare.
Folosirea planurilor în timpul expunerii celor citite.
Priceperea de a formula întrebări şi răspunsuri cu referinţă la textele citite; alcătuirea dialogurilor (5-6 replici ) în baza celor citite.
Formarea deprinderilor de a analiza un text cu scopul de a identifica elemente ale descrierii obiectelor, evenimentelor, faptelor, personajelor, acţiunilor; determinarea aceea ce e nou, necunoscut, generalizat, demonstrat în text.
Formarea deprinderilor de a evidenţia principalul în textele studiate, de a compara ideea principală cu titlul operei, cu proverbele; de a găsi în texte cuvintele-cheie, necesare pentru a înţelege textul, pentru a caracteriza personajele.
Formarea deprinderilor de a descoperi în texte elemente ale naraţiunii, descrierii, raţionamentului.
|
* stabileşte, explică relaţiile dintre propoziţii, alineate, părţile componente ale textului; identifică consecutivitatea acţiunilor în operă (individual);
* alcătuieşte, de sine stătător, planuri pe care le foloseşte la expunerea textelor citite;
* formulează întrebări şi răspunsuri în baza conţinutului textelor studiate (individual);
* analizează (de sine stătător şi cu ajutorul învăţătorului ) texte, evideţiind trăsăturile, caracteristicile obiectelor, evenimentelor, faptelor descrise;
* evidenţiază, determină principalul în texte, îşi exprimă părerea.
|
PROCEDEE DE EXPRIMARE ARTISTICĂ
Aprofundarea cunoştinţelor despre epitet, comparaţie, metaforă; rolul lor într-o operă artistică sau creaţie popurală orală.
Stabilirea cuvintelor cu sens propriu şi sens figurat; explicarea sensului lor.
Formarea deprinderilor de a-şi exprima părerile.
Formarea priceperilor de a analiza cele citite, pentru a evidenţia frumuseţea cuvîntului artistic.
Formarea abilităţilor de a lucra împreună cu învăţătorul în scopul de a însuşi, a studia, de a pătrunde în esenţa operelor artistice analizînd cele descrise cu ajutorul cuvîntului, formei, sunetelor.
|
Elevul:
* găseşte în text epitetele, comparaţiile, metaforele (fără folosirea termenilor); explică rolul lor;
* descoperă în text cuvinte cu sens figurat;
* foloseşte în comunicările proprii mijloace expresive;
* îşi exprimă părerile faţă de cele aflate din textele studiate, face concluzii, analizează, din punct de vedere estetico- moral, acţiunile, faptele eroilor.
|
LUCRUL CU CARTEA PENTRU COPII
Familiarizarea elevilor cu noţiunile „anotaţie”, ”informaţii despre autor”.
Formarea deprinderilor de a se familiariza de sine stătător cu cartea, avînd drept reper: informaţii despre text, titlul, coperta, anotaţii, introduceri.
Formarea priceperilor de a selecta şi de a citi cărţi pentru copii tematice, recomandate de învăţător.
Orientarea de sine stătătoare în alegerea cărţilor necesare, pornind de la indicaţiile bibliografice sau expoziţii de carte.
Formarea deprinderilor de a alcătui anotaţii simple (oral, cu ajutorul învăţătorului) la cartea citită.
Dezvoltarea deprinderilor de a citi publicaţiile pentru copii.
Educarea culturii comunicării prin intermediul discuţiilor, în colectiv, a operelor citite (deprinderi de a asculta, de a asculta, de a medita, de a fi tolerat, cult faţă de exprimările, părerile colegilor chiar dacă nu corespund cu cele proprii ş.a.)
|
Elevul:
* numeşte elementele structurale: foaia de titlu, anotaţia, informaţii despre autor;
*face cunoştinţă cu ediţiile, publicaţiile pentru copii (de sine stătător), pornind de la conţinutul copertei, foaia de titlu, anotaţie, introducere;
* citeşte cărţi propuse de învăţător; povesteşte coerent conţinutul cărţilor citite.
* se familiarizează cu indicaţiile bibliografice, vizitează expoziţiilr de carte;
* alcătuieşte anotaţii simple la cărţile citite (cu ajutorul învăţătorului);
* citeşte publicaţii periodice pentru copii;
* participă la discuţia, în colectiv, a cărţilor citite; ascultă cu atenţie, îşi exprimă opiniile, meditează asupra celor ascultate; este cult, tolerant, atent faţă de colegi şi păreri le lor.
|
DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII ELEVILOR ÎN BAZA CELOR CITITE
În clasa a III-a, elevii vor îndeplini sarcini de creaţie de tipul celor din clasa a II-a, dar mai complicate.
Pe lîngă exerciţii, vor alcătui, în colectiv sau individual, diferite variante ale închierilor pentru poveştile culte, compuneri-miniaturi despre eroii poveştilor în baza propriilor constatări; naraţiuni din numele unui erou din poveste, completări ale omiterelor în operele versificate şi în proză, înscenări.
Alcătuirea poveştilor, ghicitorilor, folosind diferite metode şi sub conducerea învăţătorului.
Realizarea sarcinilor de creaţie în baza operelor de artă, a compoziţiilor sau operelor artistice.
|
Elevul:
* comletează sau schimbă conţinutul textelor;
* povesteşte, alcătuieşte compuneri- miniaturi despre eroii poveştilor, participă la înscenări;
* alcătuieşte texte în baza propriilor constatări sau a desenelor;
* crează, cu ajutorul învăţătorului, poveşti, ghicitori, completează versuri, formează rime, participă la înscenarea operelor citite.
|
Clasa a 4-a
(3 ore pe săptămînă; în total – 105 ore, din care 8 ore disponibile )
SFERA LECTURII
Conţinutul materiei de studiu
|
Cerinţele de stat faţă de nivelul instruirii elevului în şcoala medie generală
|
În clasa a 4-a se vor sistematiza şi generaliza cunoştinţele căpătate anterior despre autori şi specii, se vor familiariza cu noi specii, opere şi nume ale autorilor.
Creaţia populară orală: proverbe, ghicitori, poveşti, legende, cîntece populare.
Poezia: studierea, în continuare, a tipurilor de poezie, cu care s-au familiarizat în clasele anterioare.
Fabule.
Proză: naraţiuni, legende, fragmente din povestiri.
Literatura ştiinţifico-artistică.
Literatura universală: poveşti, naraţiuni, fragmente din povestiri.
Literatura umoristică pentru copii.
|
Elevul:
* numeşte temele operelor despre copii;
* deosebeşte povestea populară de cea cultă; operele în proză, în versuri şi dramatice;
* cunoaşte numele, prenumele scriitorilor moldoveni şi a celor operele cărora au fost studiate anterior;
* numeşte denumirile, conţinutul a 6-7 poveşti populare şi opere artistice, numele, prenumele autorilor lor;
* memorizează 8-10 poezii, 2-3 fragmente din opere în proză, 8-10 proverbe;
* înţelege conţinutul operelor citite;
* cunoaşte oameni iluştri ai culturii, numele eroilor naţionali, tradiţii ale poporului moldovenesc.
|
FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE LECTURĂ
Perfecţionarea abilităţilor de citire expresivă (cu voce), conform normelor limbii literare.
Perfecţionarea priceperilor de citire în gînd a textelor diverse ca specie.
Folosirea mijloacelor de citire expresivă în timpul declamărilor, citirii, înscenărilor.
Exprimarea propriei atitudini faţă de conţinutul textelor citite.
|
Elevul:
* citeşte expresiv (cu voce), la sfîrşitul anului şcolar, nu mai puţin de 80 cuvinte/minut, conform normelor limbii literare, şi nu mai puţin de 100 cuvinte/ minut – tempoul citirii în gînd;
* foloseşte corect procedeele de citire expresivă în timpul înscenărilor, declamărilor, citirii,;
* îşi exprimă părerea despre conţinutul textelor citite.
|
|