|
|
Скачати 0.5 Mb.
|
|
* formarea priceperilor de a utiliza corect mijloacele expresive ale vorbirii; * perfecţionarea lecturii cu voce şi citirii în gînd; * educarea culturii lecturii; * dezvoltarea priceperilor de comunicare, de activitate în perechi, în grup; * dezvoltarea gîndirii, atenţiei, memoriei, imaginaţiei, a activităţii de cunoaştere; * formarea interesului faţă de cultura moldovenească şi respectului faţă de alte culturi naţionale. Conţinutul citirii este determinat în baza principiilor: tematic, al speciei literare, artistico-estetic, noţiunilor literare. Principiile: tematic, al speciei literare şi artistico-estetic – joacă rolul principal în alegerea operelor pentru lectură. Sfera lecturii este variată: opere artistice, opere ştiinţifico- artistice, folclorice (moldoveneşti, universale). Tematica şi conţinutul operelor îmbogăţesc cunoştinţele elevilor despre lume, educă cele mai frumoase sentimente: dragostea faţă de plaiul natal şi limba maternă, faţă de ţară şi părinţi, bunătate, respectul faţă de strămoşi şi tradiţiile naţionale ale poporului moldovenesc şi ale altor popoare. Principiul artistico-estetic presupune selectarea operelor artistice, conform valorilor estetice. Conţinutul lor oglindeşte relaţiile umane, ajută la dezvoltarea sentimentelor, formează personalitatea cu propriile atitudini faţă de realitate. Principiul noţiunilor literare prevede familiarizarea elevilor cu noţiuni elementare literare şi se realizează în procesul analizei textului literar. Acest principiu îi face cunoscut pe elevi cu următoarele noţiuni de teorie literară: temă, ideie, specie, personaj, procedee de exprimare artistică. Formarea abilităţilor de literară este în strînsă relaţie cu comunicarea , îşi găseşte oglindirea şi continuarea în organizarea lucrului, de sine stătător, al elevilor cu cărţile pentru copii. Structura programei corespunde indicaţiilor „Standartelor de stat pentru învăţămîntul primar”: Sfera lecturii; Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de lectură; Pregătirea literară a elevilor; Identificarea speciei operei; Analiza semantică şi după structură a textului; Procedee de exprimare artistică; Lucrul cu cartea pentru copii; Dezvoltarea capacităţilor de creaţie ale elevilor în baza celor citite. Sfera lecturii cuprinde cele mai interesante opere din creaţia scriitorilor moldoveni şi universali, accesibile pentru elevii claselor 1- 4 : creaţii populare orale : ghicitori, proverbe, zicători, folclorul copiilor, poveşti, legende; poveşti culte moldoveneşti; opere literare-creaţii pentru copii ale scriitorilor moldoveni (clasici, contemporani). Operele selectate pentru studiere sînt specii ale genului epic: poveşti, legende, fabule, naraţiuni, povestiri; specii ale genului liric: poezii peisagistice, poezii lirice şi specii ale genului dramatic: piese pentru copii. Tematica conţinutului operelor propuse pentru a fi studiate este variată: relaţiile copii-şcoală-familie-societate; atitudinea faţă de natură, faţă de oameni, de muncă; dragostea şi respectul faţă de limba maternă, popor, patrie, plaiul natal, faţă de tradiţiile moldovenilor şi ale altor popoare; generazitatea, (добро) compătimirea, umanismul, cinstea, prietenia; opere cu conţinut umoristic şi ştiinţifico-artistic. Scopul despărţiturii „Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de lectură” este de a educa un cititor cu valoare deplină. Tehnica citirii se compune din: citirea ca mod, corectitudine, expresivitate, ritm, care se subordonează semanticii textului, adică înţelegerea cuvintelor cu sens propriu şi sens figurat, a relaţiilor de sens între propoziţiile textului, între părţile componente ale lui; sesizarea conţinutului şi ideii textului. În clasele primare se practică două feluri de lectură: în gînd şi cu voce. Lectura cu voce este citirea expresivă, fluentă, corectă, clară, fără greşeli, într-un ritm corespunzător a cuvintelor din text. Citirea în gînd este numită citire „cu ochii”, care se caracterizează prin activizarea procesului de înţelegere a textului, prin reţinerea celor citite şi prin tempoul rapid. În clasele 1-2, atenţia principală se acordă formării deprinderilor de lectură cu voce; paralel, elevii îşi formează priceperile de a asculta, a sesiza şi interpreta comunicarea orală şi scrisă. Începînd cu semestrul al doilea, în clasa a II-a se aplică metoda citirii în gînd. În clasele 3-4, rolul principal îi revine citirii în gînd, iar numărul exerciţiilor asupra înţelegerii sensului conţinutului textului sporeşte simţitor. Pregătirea literară a elevilor prevede familiarizarea lor cu noţiunile de teorie literară, necesare în timpul analizei operei. Elevii se familiarizează cu noţiuni elementare de teorie literară: conţinut şi compoziţie (fără utilizarea termenilor), personaj (în opere epice) şi erou liric (în opere lirice), caracteristici ale speciilor literare, procedee artistice de exprimare, poziţia autorului (atitudinea autorului faţă de evenimentele, faptele oglindite în text, faţă de personaje), tema şi ideea operei. Lucrul asupra însuşirii de către elevi a noţiunilor de teorie literare se va efectua continuu, în decursul anului şcolar. Despărţitura Identificarea speciei literare urmăreşte scopul de a le face cunoştinţă elevilor cu unele specii literare: poveste, naraţiune, poezie, fabulă, ghicitoare, proverb, zicătoare, folclorul copiilor. Elevii clasei a 2-a studiază poveştile despre animale, iar cei din clasa a 3-a – poveştile fantastice, care conţin mai multe episoade, mai mulţi eroi şi elemente fantastice. Poezia lirică este accesibilă elevilor clasei a 4-a. Analiza semantică şi după structură a textului are ca scop sesizarea imaginilor artistice, înţelegerea ideii operei artistice, ştiinţifico-artistice, a relaţiilor semantice, generalizarea concluziilor; indică noţiunile şi speciile literare ce trebuie însuşite, care din procedeele de analiză nu sînt raţionale. Analiza operei poate fi primară, aprofundată şi structurată. În timpul analizei primare, elevii meditează asupra faptului cum începe opera, cum se desfăşoară acţiunile, cum se termină. Obiectul analizei aprofundate îl constituie identificarea relaţiilor între personaje, a locului acţiunii (în operele epice), caracterizarea eroilor, analiza acţiunilor acestora, determinarea subiectului şi compoziţiei, a temei şi ideii celor citite. Analiza structurată îi învaţă pe elevi să se orienteze în structura logică a textului, să alcătuiască texte în baza planului sau a desenelor. Despărţitura Procedee de exprimare artistică are drept obiectiv interpretarea conţinutului textului, înţelegerea faptului că subiectul operei literare e în strînsă legătură cu procedeele de exprimare artistică şi funcţiile acestora în operă. Lucrul asupra procedeelor artistice formează noţiunea despre cuvînt ca mod de realizare a imaginii artistice. Elevii învaţă să observe particularităţile cuvîntului autorului operei, mijloacele de exprimare a sentimentelor, emoţiilor acestuia, atitudinea lui faţă de cele descrise. Înţelegerea rolului mijloacelor artistice într-o operă permite elevilor să-şi imagineze tablourile de viaţă, descrise de autor, să determine relaţiile între ele, să înţeleagă poziţia autorului. Însuşirea acestor abilităţi de lectură formează (elevilor) condiţii de a-si exprima sentimentele sau opiniile despre cele citite/audiate cu ajutorul mijloacelor artistice adecvate. Lucrul cu cartea pentru copii, a citirii extraşcolare este de a-i învăţa pe elevi să citească de sinestătător. Realizarea acestei sarcini are loc treptat. Fiecare etapă prevede sarcini ce corespund vîrstei elevilor, determină metodele de lucru, organizarea activitătăţii elevilor, cerinţele, tipul şi structura lecţiei ş. a. În clasa a 2-a, de exemplu, elevii se familiarizează cu lumea cărţii pentru copii (din propria iniţiativă), sub supravegherea învăţătorului îşi aleg acele cărţi care-i interesează, Învăţătorul stabileşte un şir de sarcini instructive, luînd în calcul posibilităţile individuale ale fiecărui elev, complicînd , treptat, materialul care trebuie însuşit. Elevii învaţă să deosebească orice carte conform indiciilor externi ai ei, să-şi aleagă cartea necesară (după indicaţiile învăţătorului), să compare cărţile alese şi să facă unele concluzii despre conţinutul lor, tematică, caracter, numărul textelor cuprinse în cărţi. Această activitate permite înţelegerea rapidă a textului cărţii pe care elevul o citeşte individual. Interesul faţă de lectură sporeşte atunci, cînd elevul face cunoştinţă cu opere, diverse ca specie, ale autorilor deja studiaţi sau a autorilor necunoscuţi, cu noi cărţi ştiinţifico-artistice, cu periodice pentru copii. Lectura în clasele 3-4 îşi are caracteristicile sale. Deprinderile practice de lucru cu cartea, obţinute în clasele anterioare, permit elevilor rezolvarea, de sine stătător, a unor probleme care alcătuiesc esenţa activităţii de lectură. La început, după indicaţiile învăţătorului, mai apoi din propria iniţiativă, elevul îşi alege singur cartea pe care o citeşte în afara orelor de curs. Într-un cuvînt, lectura în clasele 3-4 devine extraşcolară, iar în cadrul lecţiilor are loc analiza, dezbaterea colectivă a celor citite individual. În timpul lecturii independente, atenţia cuvenită se atrage conţinutului celor citite, materiei ce se va efectua în cadrul unei ore sau în decursul a mai multor lecţii, avînd o temă comună. Învăţătorul plănuieste şi lecţii în cadrul cărora elevii studiază aprofundat trăsăturile speciilor literare, însuşeşte cu sprijinul învăţătorului, să facă concluzii în baza conţinutului textelor citite. Selectînd opere pentru citirea extraşcolară, învăţătorul va avea grijă să aprovizioneze clasa cu literatura necesară. Lucrul cu cartea pentru copii se va efectua în timpul lecţiilor speciale, matineelor literare, victorinelor, excursiilor ş.a. o dată în săptămînă în clasele 2-4; 20-25 minute în clasa 1. Dezvoltarea activităţii creative a elevilor în baza celor citite crează condiţii de autoexprimare a personalităţii. Elevii participă activ în cadrul lecţiilor de clasă, în afara clasei sau în timpul activităţilor extraşcolare. Pentru stimularea aptitudinilor de creaţie ale elevilor, se vor folosi următoarele tipuri de sarcini: desenul verbal, citirea pe roluri, înscenările, realizarea (cu ajutorul învăţătorului) textelor unor poveşti, ghicitori, poezii. Realizarea cerinţelor cursului „Citirea” necesită o atenţie deosebită alegerii obiectivelor, structurii lecţiilor, selectării metodelor şi procedeelor de organizare a activităţii de lectură a elevilor claselor primare. Folosirea metodelor şi procedeelor trebuie să contribuie la dezvoltarea activităţii de cunoaştere a elevilor, a stării emoţionale; trebuie să-i înveţe să „dialogheze” cu cartea, să-şi exprime gîndurile, folosind cuvîntul artistic. Succese considerabile se vor obţine, dacă va exista relaţia de activitate învăţător-elev. Învăţătorul trebuie să-i pregătească sistematic pe elevi pentru lectură, practicînd exerciţii diferenţiate, sarcini la alegere, să ţină cont de interesele lecturii personale ale elevilor, să evalueze rezultatele lor. CLASA a 2-a (3,5 ore pe săptămînă; în total – 122 ore, 10 ore disponibile ) I. SFERA LECTURII
FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE LECTURĂ
|
|
1-4 класи загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням українською... Курс української мови – важлива складова загального змісту початкової освіти, оскільки мова є не тільки окремим навчальним предметом,... |
ПРОГРАМИ для загальноосвітніх навчальних закладів з українською мовою навчання Пояснювальна записка |
|
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів 5-9 класи ПОЯСНЮВАЛЬНА ЗАПИСКА Пропозиції за результатами громадського обговорення просимо надсилати за електронною адресою: k |
Навчальна програма для загальноосвітніх навчальних закладів: Географія.... Навчальна програма для загальноосвітніх навчальних закладів: Географія. 6 9 класи |
|
1-4 класи загальноосвітніх навчальних закладів Пояснювальна записка Здоров'я — найперша необхідна умова успішного розвитку кожної людини, її навчання, праці, добробуту, створення сім'ї і виховання... |
1-4 класи загальноосвітніх навчальних закладів Пояснювальна записка Навчальний предмет «Я у світі» реалізує галузь «Суспільствознавство» Державного стандарту початкової загальної освіти і спрямовується... |
|
5 -9 класи загальноосвітніх навчальних закладів ПОЯСНЮВАЛЬНА ЗАПИСКА «Основи здоров’я» передбачає розвиток здоров'язбережувальної компетентності шляхом набуття учнями навичок збереження, зміцнення,... |
ПРОГРАМА ДЛЯ ЗАГАЛЬНООСВІТНІХ НАВЧАЛЬНИХ ЗАКЛАДІВ 5-9 класи ПОЯСНЮВАЛЬНА ЗАПИСКА Саме середня школа є тим навчальним закладом, де формуються базові механізми іншомовного спілкування, котрі у майбутньому випускники... |
|
Видавництво Програми для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням російською мовою. Українська мова |
ПРОГРАМА для загальноосвітніх навчальних закладів ФІЛОСОФІЯ Профільний... Закону України «Про загальну середню освіту», Державного стандарту базової та повної загальної середньої освіти, Концепції профільного... |